„Societatea trebuie să ceară claritate în scandalul listelor de voturi cumpărate” este opinia fostului președinte al Curții Constituțional, Alexandru Tănase. Într-o postare pe pagina sa personală, Tănase a explicat detaliat de ce este necesar ca societatea să ia atitudine. Redăm integral opinia autorului mai jos.
„Câteva zile în urmă, un grup de „ofițeri onești” a dezvăluit liste ce conțin numele, prenumele și adresa a 3.800 de persoane, dintr-un total de aproximativ 130.000 de oameni suspectați că ar fi primit bani pentru a-și vinde votul în alegerile din 20 octombrie. Aceste liste circulă pe rețelele sociale, generând controverse, însă veridicitatea lor rămâne incertă. În mod surprinzător, până în prezent nu a fost furnizată nicio informație, pentru cine au fost îndemnați să voteze cei care și-au vândut votul, ceea ce creează teren pentru multiple speculații. În aceste condiții, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) are datoria de a confirma sau infirma autenticitatea acestor date, pentru a nu lăsa societatea în suspans. Întrebarea esențială, la care opinia publică așteaptă răspunsuri clare, este – CUI I-AU FOST DESTINATE VOTURILE CUMPĂRATE.
De ce este necesară o clarificare?
Datele centralizate de Comisia Electorală Centrală (CEC) arată că, în primul tur al alegerilor prezidențiale, au votat 1.546.077 de cetățeni. Cele 130.000 de voturi presupuse a fi viciate ar reprezenta aproximativ 9% din totalul voturilor exprimate. Dacă aceste liste sunt autentice, proporția voturilor fraudate ar fi suficient de semnificativă pentru a influența rezultatele scrutinului, denaturând astfel voința autentică a electoratului. În cazul în care se va dovedi cu probe clare (lista sifonata pe internet în sine, nu reprezintă o probă) că 9% din voturi sunt viciate, Curtea Constituțională ar avea argumente foarte serioase pentru a anula scrutinul și a dispune organizarea alegerilor repetate.
Rolul jurnaliștilor de investigație în elucidarea cazului
Jurnaliștii de investigație pot contribui la clarificarea acestei situații prin verificarea acestor liste. O abordare ar fi să investigheze un eșantion reprezentativ de 20-30% dintre persoanele menționate in liste, să confirme existența acestora și dacă există, să le ceară explicații despre cum au ajuns în aceste liste, și dacă au fost într-adevăr plătite pentru a vota într-un anumit fel. O astfel de investigație ar putea aduce mai multă lumină asupra proporțiilor în care au fost cumpărate voturile.
Precedente de anulare a alegerilor pentru încălcări mai mici
Există exemple de anulare a alegerilor pentru nereguli mult mai mici, atât în Moldova, cât și în alte state. Un caz notabil este cel al Austriei din 1 iulie 2016, când Curtea Constituțională a anulat rezultatul turului doi al alegerilor prezidențiale. Diferența dintre cei doi candidați – Alexander Van der Bellen și Norbert Hofer – a fost de doar 0,6%. Curtea a luat în considerare presupusele nereguli legate de procesul de numărare a voturilor prin corespondență și a concluzionat că este esențial să se respecte strict toate regulile electorale pentru a menține încrederea publicului în democrație.
Standardele stricte ale Curții Constituționale a Republicii Moldova
Curtea Constituțională a Republicii Moldova aplică, de asemenea, standarde stricte în ceea ce privește validitatea alegerilor, fiind inspirată din jurisprudența altor instanțe europene, inclusiv din Austria. În acest caz, spre deosebire de cel al Austriei, nu vorbim doar despre nereguli, ci despre fraude clare – o acuzație cu mult mai gravă, ce necesită o examinare amănunțită și transparentă pentru a asigura corectitudinea procesului electoral și a proteja dreptul fiecărui cetățean de a-și exprima liber votul.”