Într-un mesaj public, ministrul Educației, Dan Perciun a adus clarificări cu privire la bugetul alocat educației în municipiul Chișinău, răspunzând acuzațiilor transmise de reprezentanții Primăriei săptămâna trecută. Oficialul a subliniat că resursele disponibile sunt suficiente, dar necesită o redistribuire eficientă.
În contextul ultimelor declarații ale reprezentanților primăriei Chișinău privind bugetul „se impun anumite clarificări bazate pe date concrete și nu pe speculații”, a declarat Dan Perciun.
Ministrul Educației a menționat că responsabilii din cadrul direcției municipale sunt invitați astăzi la Ministerul de Finanțe pentru a analiza detaliile bugetare. „Divergențele de opinii trebuie discutate într-un cadru de lucru, nu prin provocarea unei agitații generale într-un context electoral. Nimeni nu are de câștigat dintr-o astfel de abordare”, a afirmat ministrul.
În ceea ce privește bugetul, ministrul a precizat că resursele sunt suficiente, dar trebuie redistribuite de la articolele unde există economii către salarizare. „Primăria a planificat cheltuieli de 384 de milioane de lei pentru energie și utilități în acest an, dar până în noiembrie a cheltuit doar 220 de milioane. Se vor cheltui 164 de milioane într-o lună? Evident, nu. Costurile energiei termice și electrice au scăzut semnificativ în 2024 comparativ cu 2023, astfel încât aceste economii pot și trebuie redistribuite pentru salarizare”, a subliniat ministrul.
Bugetul municipal Chișinău pentru educație: detalii generale
1. Bugetul municipiului Chișinău destinat educației, care include școlile, grădinițele, școlile speciale, instituțiile extrașcolare și altele, este constituit din transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat și resursele alocate de primăria Chișinău.
2. Majoritatea resurselor pentru educație în municipiu provin de la bugetul de stat. În 2024, aproximativ 85% din buget va fi alocat de la bugetul de stat, iar doar 15% va fi asigurat de primăria Chișinău.
3. Bugetul pentru educație al Chișinăului în 2024 se ridică, în prezent, la 4,14 miliarde de lei, din care Guvernul va aloca 3,51 miliarde, iar primăria s-a angajat să contribuie cu 612 milioane.
4. Până la mijlocul lunii noiembrie, cu încă o lună rămasă până la sfârșitul anului, primăria a cheltuit doar 80% din acești bani: 85% din sumele provenite de la Guvern și 57% din resursele proprii. O lună de cheltuieli reprezintă, în medie, aproximativ 8,3% din bugetul anual, astfel încât un nivel de execuție de 80-85%, cu o lună înainte de încheierea anului, nu indică probleme majore la nivelul general.
5. Execuția bugetară separată pentru toate școlile și grădinițele este de asemenea la 80%, ceea ce arată că există rezerve suficiente până la sfârșitul anului.
6. Este important de menționat că primăria are autonomie în repartizarea fondurilor primite de la bugetul de stat pe diverse articole de cheltuieli. Primăria decide cât alocă din fondurile guvernamentale pentru salarii, energie și utilități, alimentație, reparații etc. Dacă în cazul școlilor există o restricție inițială legată de bugetul total alocat, bazată pe numărul de elevi, în cazul grădinițelor nu există nici măcar această limitare.
7. Cu alte cuvinte, dacă pentru o școală anume, bugetul total este influențat de numărul de elevi, iar în cadrul acestui buget primăria decide distribuirea pe salarii, utilități etc., în cazul grădinițelor, primăria are libertate deplină atât asupra bugetului total al instituției cât și asupra distribuției interne pe articole de cheltuieli.
8. În acest an, chiar și restricția privind redistribuirea bugetelor între școli a fost eliminată de Ministerul Finanțelor prin Hotărârea Guvernului nr. 673 din 25 septembrie 2024.
9. În concluzie, primăria decide cum alocă fondurile primite de la Guvern pe diverse articole de cheltuieli.
10. Cum a alocat primăria resursele în acest an? Pe de o parte, a planificat 2,7 miliarde de lei pentru salarii, din care s-au cheltuit deja 93%. Pe de altă parte, a alocat 384 de milioane pentru utilități, 235 de milioane pentru alimentație, 232 de milioane pentru alte servicii și 577 de milioane pentru alte cheltuieli. Din aceste sume, execuția bugetară este de 57%, 64%, 62% și 50% respectiv.
11. Alocarea fondurilor indică o prioritizare insuficientă a salariilor și o planificare prea generoasă pentru celelalte categorii. În condițiile în care fondurile cheltuite pentru salarii sunt aproape de epuizare, iar primăria mai are de plătit o lună de salarii și de acordat premiile anuale, necesarul suplimentar este de 152 de milioane de lei. La rectificarea bugetară, Guvernul va aloca încă 37 de milioane (din care 2 milioane pentru școlile sportive din oraș, total 39), rămânând astfel un deficit de 115 milioane.
12. Soluția constă în realocarea fondurilor necheltuite de pe liniile bugetare mai puțin utilizate către salarii. Numai pe articolele de utilități, alimentație și alte servicii rămân disponibile 338 de milioane de lei cu o lună înainte de sfârșitul anului. În medie, în ultimele 11 luni, Primăria a cheltuit 46 de milioane lunar pe aceste trei articole – comparativ cu suma de 338 de milioane rămasă pentru ultima lună. Aceste resurse sunt suficiente pentru acoperirea necesarului de salarii.
13. Pentru a face acest lucru, primarul trebuie să convoace Consiliul Municipal după rectificarea bugetului de stat, la sfârșitul lunii noiembrie, și să ajusteze distribuția fondurilor din bugetul municipal.
14. Totodată, este important de menționat că, inclusiv cu cele 37 de milioane de lei care vor fi alocate la rectificare, municipiul Chișinău va primi din bugetul de stat în 2024 cu 245 de milioane de lei mai mult decât în 2023. Astfel, în 2024, suma totală se ridică la 3,51 miliarde de lei, comparativ cu 3,06 miliarde în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 7,4% – suficientă pentru acoperirea tuturor necesităților, având în vedere și scăderea cheltuielilor pentru energie și utilități.
15. De remarcat că, în general, municipiul Chișinău manifestă o disciplină bugetară deficitară. În 2023, deși Guvernul a alocat 3,452 miliarde de lei, Primăria a reușit să absoarbă doar 3,06 miliarde, ceea ce înseamnă că 146 de milioane de lei au rămas nevalorificate din cauza unei planificări inadecvate. Nivelul de execuție al bugetului pentru educație al municipiului – adică suma cheltuită efectiv în comparație cu suma planificată – a fost de doar 91% din bugetul total și 96% din transferurile de la bugetul de stat. Astfel, Primăria a rămas cu sute de milioane de lei neutilizate, care ar fi putut fi direcționate spre salarii, reparații și achiziții de bunuri și servicii.
16. În încheiere, sper că Primăria va adopta o atitudine constructivă și rezonabilă, fără a forța o criză artificială în scopul obținerii unor dividende politice iluzorii. În orice caz, Ministerul va invita săptămâna aceasta directorii din municipiu la discuții pentru a aborda subiectul într-un cadru direct și personal.
P.S. Mulțumesc colegilor de la Ministerul Finanțelor pentru furnizarea datelor necesare privind bugetul municipiului și pentru validarea concluziilor, chiar și într-o zi de duminică”, a conchis ministrul educației, Dan Perciun.
În contextul aceluiași subiect, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun va susține marți, 19 noiembrie o conferință de presă unde aduce clarificări privind plata salariilor pedagogilor din municipiul Chişinău. Conferința de presă va fi susținută la ora 14:00, la Guvern, intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni.