Există o ușurare în unele cercuri europene și chiar la Kiev, că Donald Trump ar putea pune capăt războiului. Și este mult mai probabil să obțină un acord mai bun de la Moscova, susține Jamie Dettmer, editor de opinii la POLITICO Europe.
Dacă președintele ales al SUA, Donald Trump, reușește să negocieze un acord de pace și să pună capăt războiului din Ucraina, cel mai probabil nu va primi mulțumiri pentru acest lucru, chiar dacă ar absolvi puterile occidentale de promisiunile lor goale și le-ar elibera de un război imposibil de câștigat.
Realegerea lui Trump a subliniat acum în mod clar prostia Occidentului, de a promite că va susține acest război până când Ucraina va reveni la granițele din 1991. Unii lideri promiseseră și aderarea rapidă la NATO, deși acest lucru nu a fost niciodată o opțiune realistă în viitorul previzibil, cu sau fără Trump la Casa Albă.
Mantra conform căreia puterile occidentale vor sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” a fost, de asemenea, mereu suspectă, având în vedere că alegerile sunt inevitabile și au consecințe. La fel și afirmația frecventă că nimeni nu ar trebui să împingă Ucraina către negocieri, deoarece cel care plătește fluierul dictează și melodia.
Și acum, în ciuda tuturor lamentărilor publice legate de alegerile din SUA și de ceea ce ar putea însemna ele. În cel mai bun caz, Harris ar fi menținut abordarea lui Joe Biden, aceasta ar fi fost politica ei și ar fi dus la moartea lentă a Ucrainei. Și nu atât de lentă acum — ritmul avansurilor rusești se accelerează.
De asemenea, imaginează-ți-vă că Harris câștigă și republicanii controlează una sau ambele camere ale Congresului. În aceste condiții, Harris nu ar fi putut obține niciun ajutor suplimentar prin Congres. Cel puțin acum.
În plus, Trump nu intenționează să ridice pur și simplu mâinile. Vrea ca războiul să se încheie, dar nu va lăsa Ucraina fără arme și provizii în această etapă, pentru că, fiind un om de afaceri, știe că o prăbușire a Ucrainei ar însemna ca Putin să dicteze condițiile la masa negocierilor.
Trump are un interes propriu în acest sens”. Se mândrește cu faptul că este un maestru al negocierilor și nu vrea să fie văzut încheind un acord groaznic. Și pe parcursul apelurilor sale telefonice cu Zelenskyy și al întâlnirii lor recente la New York, a insuflat în liderul ucrainean încredere că nu va abandona pur și simplu Ucraina.
Acum, în unele cercuri europene , chiar și la Kiev, există o ușurare legată de perspectiva ca Trump să pună capăt războiului.
La urma urmei, dacă va avea succes, liderii europeni și politicienii americani vor avea un alibi, iar președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy va avea o protecție împotriva soldaților ucraineni din linia întâi, probabil furioși. Toți îl vor învinui pe Trump pentru promisiunile încălcate, pentru pierderea Donbasului și pentru că Crimeea va rămâne anexată, pentru că asta va fi necesar pentru a semna un acord. Și un acord că Ucraina nu va adera la NATO — neutralitatea va fi o concesie fermă pe care Moscova o va cere.
Unii numesc acest acord unul urât. Și este.
De fapt, va submina credibilitatea Occidentului și este o rușine că am ajuns aici. Dar dacă îți epuizezi forțele militare și producția de arme timp de decenii, nu trasezi linii roșii care să poată fi impuse și nu pui întrebări dificile înainte de a face promisiuni sau de a lucra la ce va fi necesar. Cam asta se întâmplă.
Desigur, aceasta înseamnă că brutalitatea președintelui rus Vladimir Putin va fi recompensată, că nu va exista nicio responsabilitate pentru comportamentul bestial al armatei sale sau pentru deportările ilegale și detestabile din părțile ocupate ale Ucrainei. Axa autocratilor va fi întărită în determinarea sa de a zdrobi vechea ordine globală.
După victoria lui Trump, senatorul din Florida Marco Rubio va fi noul secretar de stat. El a spus că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a ajuns într-un „impas” care costă vieți și „trebuie să fie adus la o finalitate.” El i-a descris pe ucraineni ca fiind „incredibil de curajoși și puternici,” dar a subliniat și „realitatea războiului”.
Zelenskyy înțelege și el acest lucru, dar nu că ar vrea să strige asta de pe acoperișuri. Pe măsură ce oboseala de război crește, opinia publică din Ucraina s-a schimbat, mai ales în rândul tinerilor, care sunt cei mai dispuși să accepte pacea. Conform unui sondaj realizat în această vară, doar 40% dintre persoanele cu vârste între 18 și 25 de ani consideră că Ucraina ar trebui să lupte până când își va elibera întregul teritoriu.
Un alt sondaj realizat la începutul acestui an a arătat că 72% dintre respondenți sunt de acord că Ucraina ar trebui să caute și o soluție diplomatică — o creștere semnificativă față de mai 2022. De asemenea, un sondaj din iulie realizat de ZN.ua a constatat că 44% dintre ucraineni consideră că a sosit momentul negocierilor de pace — din nou, o creștere față de vara precedentă.
Însă ceea de ce se teme cel mai mult Kievul este că orice acord securizat se va transforma într-o pace nesustenabilă și că Putin se va reorganiza și va încerca din nou să lovească Ucraina mai târziu. Așadar, întrebarea majoră este cum să se asigure că aceasta nu va fi doar un interregnum și dacă ce va rămâne Kievului va putea evolua neobstrucționat de Moscova.
