Inegalitățile salariale, accesul limitat la servicii esențiale, dificultățile în accesarea serviciilor de sănătate și lipsa siguranței personale sunt cele mai mari provocări a populației vulnerabile din Republica semnalate în raportul „Moldova Inegală”, lansat astăzi de Centrul de Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și Fundația Est-Europeană la Chișinău.
Raportului Inegalității atrage atenția asupra unei creșteri alarmante a inegalităților sociale și economice din Republica Moldova, punând în evidență disparitățile de gen și dificultățile întâmpinate de grupurile vulnerabile, în special persoanele în vârstă, cele cu dizabilități și comunitatea romă. Analiza subliniază cinci domenii esențiale ale inegalității: veniturile, serviciile comunitare, participarea civică, sănătatea și securitatea, fiind prezentate astfel provocările acute cu care se confruntă societatea moldovenească.
Veniturile și sărăcia extremă: Rata sărăciei absolute a ajuns la 31,6% în 2023, iar rata sărăciei extreme la 13,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Discrepanțele dintre zonele rurale și urbane sunt uriașe: rata sărăciei extreme în zonele rurale este de aproape trei ori mai mare decât în orașe, iar în cazul populației rurale, sărăcia absolută este cu 24,3% mai mare decât în zonele urbane. Agricultura și pensiile sunt principalele surse de venit pentru gospodăriile cele mai afectate de sărăcie, iar persoanele cu dizabilități sunt cele mai vulnerabile, având o rată dublă de sărăcie extremă comparativ cu restul populației.
Accesul la servicii comunitare: Accesul la servicii fundamentale, cum ar fi apa potabilă, iluminatul stradal și gestionarea deșeurilor, rămâne o problemă majoră în Republica Moldova. Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese, doar 75,5% din populație are acces la apă din rețele publice, iar la canalizare, procentul este de 81%. Totuși, multe dintre aceste servicii sunt încă inadecvate, iar costurile sunt prohibitive pentru persoanele vulnerabile. În special, 60,9% dintre gospodăriile cu persoane cu dizabilități consideră serviciile de apă drept scumpe sau foarte scumpe.
Participarea în procesul decizional: În ciuda unor progrese în ceea ce privește nivelul de informare al cetățenilor privind dreptul lor de a participa în procesul decizional, o mare parte din populație, în special vârstnicii și persoanele cu dizabilități, rămân excluse. De exemplu, doar 43% dintre persoanele vârstnice (60+ ani) sunt conștiente de drepturile lor de a solicita informații publice, iar doar 41,3% dintre persoanele cu dizabilități au cunoștință despre acest drept. De asemenea, populația romă este în continuare slab informată despre implicarea în viața comunității și procesul decizional.
Accesul la serviciile de sănătate: Doar 73,4% din populație deține o poliță de asigurări de sănătate, o scădere față de 2021, iar grupurile vulnerabile, precum tinerii și persoanele care lucrează în sectorul informal, sunt cele mai afectate. Jumătate din populație nu a accesat servicii medicale, chiar și în cazuri de urgență. Persoanele rome și cele din mediul rural se confruntă cu cele mai mari dificultăți în obținerea îngrijirii de care au nevoie. În plus, mai mult de 50% dintre femei și locuitorii din orașe nu au solicitat asistență medicală atunci când au avut probleme de sănătate.
Securitatea și violența: Deși percepția de siguranță s-a îmbunătățit ușor în ultimele cinci ani, aproape 30% din populație nu se simte în siguranță în locurile publice pe timp de noapte. Femeile, persoanele cu studii superioare și cei din mediul urban sunt cele mai expuse riscurilor de violență și hărțuire. În ceea ce privește violența de gen, există o schimbare lentă a atitudinii, dar încă 24,6% dintre respondenți consideră că o femeie ar fi responsabilă pentru agresiunea sexuală suferită, ceea ce perpetuează stereotipuri dăunătoare.
Raportul „Moldova Inegală 2023” a fost elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Fundația Est-Europeană, cu sprijinul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare și Suediei. Acesta reprezintă al patrulea studiu pe această temă, urmând studiilor din 2017, 2019 și 2021. Raportul analizează barierele structurale din societate și subliniază necesitatea unor politici mai incluzive pentru a sprijini grupurile vulnerabile din Moldova. Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii inegalităților și pentru orientarea politicilor viitoare către o societate mai echitabilă.
